Guvernul României - Ordonanţă nr. 18/2009 din 29 august 2009
Ordonanţa nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului
În vigoare de la 03 septembrie 2009
Consolidarea din data de
01 iulie 2019 are la bază publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 601 din 31 august 2009 şi include modificările aduse prin următoarele acte: OG
2/2011; OUG
6/2012; OUG
11/2014; OG
1/2017; L
187/2017; OUG
52/2018;
Ultimul amendament în 12 ianuarie 2019.
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1, pct. V.1 din Legea nr. 253/2009 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
CAPITOLUL I
Rezidenţiatul
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 1.
-
(1)
Rezidenţiatul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.
(2)
Specialităţile şi durata pregătirii prin rezidenţiat se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.
Art. 2.
-
(1)
Rezidenţiatul se organizează în următoarele forme: pe locuri şi pe posturi şi are o durată cuprinsă între 3 şi 7 ani, în funcţie de specialitate.
(2)
Pregătirea în rezidenţiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică şi practică, fiind normată ca activitate didactică doar activitatea de pregătire în rezidenţiat efectuată de către cadrele didactice universitare, în conformitate cu numărul orelor de curs şi de aplicaţii din curriculumul aprobat.
(3)
Cifra de şcolarizare a rezidenţilor se aprobă anual prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
Art. 3.
-
(1)
Ministerul Sănătăţii organizează admiterea în rezidenţiatul pe locuri şi pe posturi, prin concurs naţional, cu tematică şi bibliografie unică, în temeiul unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(2)
Concursul naţional prevăzut la alin. (1) se poate desfăşura la nivelul centrelor universitare pe baza acordului dintre Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi instituţiile de învăţământ superior publice acreditate care au facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie.
(3)
Rezultatele concursului naţional de rezidenţiat pe locuri şi pe posturi se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii.
Art. 4.
-
(1)
Pentru înscrierea la concursul de rezidenţiat pe locuri şi pe posturi se percepe o taxă, al cărei cuantum se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii.
(2)
Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Ministerului Sănătăţii şi se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi materiale necesare susţinerii concursului de rezidenţiat sau selecţiei, iar sumele rămase disponibile se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie.
(3)
Ministerul Sănătăţii poate utiliza colaboratori în condiţiile legii.
(4)
Pentru organizarea şi desfăşurarea concursului naţional de rezidenţiat, Ministerul Sănătăţii poate încheia contracte cu instituţiile de învăţământ superior publice acreditate care au facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie în baza cărora se stabilesc atât obligaţiile şi responsabilităţile părţilor, cât şi sumele ocazionate de cheltuielile de organizare şi desfăşurare, suportate din taxa de înscriere la concurs.
Art. 5.
-
(1)
Preparatorii universitari şi asistenţii universitari medici, medici dentişti şi farmacişti, confirmaţi în urma concursului naţional de rezidenţiat, efectuează pregătirea în rezidenţiat în afara normei de bază didactice.
(2)
Admiterea la rezidenţiat a cadrelor didactice din învăţământul universitar din domeniul sănătate se face în aceleaşi condiţii ca pentru orice absolvent al învăţământului universitar medical.
Art. 6.
-
(1)
Niciun medic, medic dentist sau farmacist nu poate fi în acelaşi timp rezident în mai multe specialităţi sau în forme de rezidenţiat distincte.
(2)
Calitatea de rezident încetează în următoarele situaţii:
a)
la data finalizării programului de pregătire în rezidenţiat, certificată de către coordonatorul sau directorul de program de rezidenţiat, în baza Carnetului de rezident şi a Caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului;
b)
pe durata pregătirii, pentru oricare dintre cazurile de încetare a contractului individual de muncă prevăzute de lege;
c)
prin renunţare expresă, formulată în scris către Ministerul Sănătăţii;
d)
în caz de incompatibilitate;
e)
alte cazuri prevăzute de lege.
(3)
Prin incompatibilitate, în sensul prevăzut la alin. (2) lit. d), se înţelege situaţia în care un rezident, pe parcursul pregătirii, susţine un alt concurs de rezidenţiat.
(4)
Rezidentul care se află într-o situaţie de incompatibilitate are obligaţia de a aduce la cunoştinţa Ministerului Sănătăţii această situaţie, în scris, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia sau, după caz, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.
(5)
În termen de 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), rezidentul trebuie să opteze pentru pregătirea într-o singură specialitate.
(6)
În cazul în care rezidentul aflat în stare de incompatibilitate nu îşi exprimă opţiunea potrivit alin. (5), iar starea de incompatibilitate continuă să existe, se consideră de drept că acesta a renunţat la calitatea de rezident dobândită anterior apariţiei stării de incompatibilitate, acest fapt fiind constatat de Ministerul Sănătăţii.
Art. 7.
-
Pe perioada pregătirii în rezidenţiat, medicii rezidenţi nu au acces la alte forme de învăţământ postuniversitar medical uman de specialitate.
Art. 8.
-
(1)
Întreaga activitate de pregătire prin rezidenţiat se desfăşoară sub autoritatea Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România şi Colegiul Farmaciştilor din România, după caz.
(2)
Ministerul Sănătăţii are rolul de a gestiona la nivel naţional activitatea de pregătire în rezidenţiat, prin înfiinţarea Registrului matricol naţional al rezidenţilor şi prin asigurarea logisticii necesare organizării şi desfăşurării concursului naţional de rezidenţiat.
Art. 9.
-
(1)
Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară în mod descentralizat, regional, la nivelul centrelor universitare cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, prin departamentele de învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar şi farmaceutic.
(2)
Instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate propun Ministerului Sănătăţii coordonatorii de program de rezidenţiat, directorii de program, precum şi responsabilii de formare.
(3)
Nominalizarea coordonatorilor prevăzuţi la alin. (2) se face prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(4)
Pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, directorii de program pot beneficia, în conformitate cu prevederile legale, de plata unei indemnizaţii.
Art. 10.
-
(1)
Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară, pentru fiecare specialitate, conform unui curriculum naţional de pregătire şi unui barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, obligatorii şi unice pe ţară.
(2)
Regulamentul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(3)
Curriculumurile sunt propuse de instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, avizate de comisiile consultative de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, de Ministerul Sănătăţii şi aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării, cu consultarea Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România şi Colegiului Farmaciştilor din România.
(4)
Curriculumurile aprobate se transmit tuturor instituţiilor de învăţământ şi unităţilor sanitare acreditate să desfăşoare pregătirea în rezidenţiat şi se aplică integral tuturor rezidenţilor aflaţi în pregătire, în limita duratei prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.
(5)
Activitatea de pregătire teoretică şi practică, reprezentată de baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, este consemnată în două documente cu caracter obligatoriu, netransmisibile, denumite Carnetul de rezident şi Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului.
Art. 11.
-
Pe perioada pregătirii, rezidenţii pot închiria un loc de cazare în căminele universitare, spaţiile de cazare anexate spitalelor universitare ori clinice acreditate din centrul unde au fost repartizaţi sau detaşaţi ori în cămine de rezidenţi, în condiţiile legii.
Art. 12. -
(1)
Rezidenţii efectuează pregătirea de specialitate în unităţi sanitare acreditate, inclusiv în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum şi în unităţi sanitare ale ministerelor cu reţea sanitară proprie sau în unităţi sanitare aflate în administrarea unităţilor publice locale.
(2)
Unităţile de pregătire se nominalizează de Ministerul Sănătăţii, în baza propunerilor instituţiilor de învăţământ superior publice acreditate care au facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie şi în funcţie de capacităţile de pregătire ale acestora.
Art. 13. -
(1)
Cheltuielile de personal aferente medicilor rezidenţi, medicilor dentişti rezidenţi şi farmaciştilor rezidenţi, medicilor rezidenţi încadraţi în direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în alte unităţi cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Sănătăţii, din unităţi sanitare de stat şi din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă se suportă în totalitate de la bugetul de stat, în limita duratei maxime prevăzute pentru specialitatea pentru care optează.
(2)
Drepturile prevăzute la alin. (1) se acordă prin instituţiile cu care medicii rezidenţi, medicii dentişti rezidenţi şi farmaciştii rezidenţi, pe loc, respectiv pe post, au încheiat contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată sau au raporturi de serviciu, după caz, în baza documentelor doveditoare privind frecventarea stagiilor, emise de unitatea la care se efectuează pregătirea.
Art. 131. -
(1)
Începând cu luna iulie 2017, rezidenţii prevăzuţi la art. 13 alin. (1) cu un salariu lunar brut/soldă brută lunară mai mic/mică decât 7.100 lei, care nu include drepturile aferente gărzilor efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, beneficiază de o bursă de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 lei.
(2)
Bursa de rezidenţiat se acordă până la data la care personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază de salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie la nivelul reglementat pentru anul 2022 de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
(3)
Bursa de rezidenţiat prevăzută la alin. (1) nu face parte din salariul brut/solda brută, nu este supusă impozitului pe venit şi nu constituie bază de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat, asigurări pentru şomaj, asigurări sociale de sănătate sau pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(4)
Plata lunară a bursei de rezidenţiat se realizează din bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii pentru unităţile sanitare de stat din subordinea sa şi pentru unităţile sanitare de stat din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, în baza normelor metodologice de aplicare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, respectiv prin bugetele aprobate ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, în baza normelor metodologice de aplicare aprobate de ordonatorii principali de credite ai acestora, precum şi prin bugetul aprobat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale pentru rezidenţii din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
Art. 14.
-
Pentru fiecare dintre specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, cu avizul Colegiului Medicilor, Colegiului Medicilor Dentişti şi, respectiv, Colegiului Farmaciştilor, după caz, elaborează Fişa postului rezidentului, cu caracter şi conţinut general obligatorii, care să cuprindă drepturile, obligaţiile şi limitele de competenţă ale acestuia.
Art. 15.
-
(1)
Instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie eliberează diplome care certifică absolvirea stagiilor de pregătire în specialitate.
(2)
Etapa ulterioară încheierii pregătirii în rezidenţiat o constituie examenul pentru obţinerea titlului de medic, medic dentist şi, respectiv, farmacist specialist, cuprinzând o probă scrisă şi probe clinice sau practice.
(3)
Examenul se organizează de Ministerul Sănătăţii în centrele universitare cu facultăţi de medicină generală, medicină dentară şi farmacie acreditate, în care s-a efectuat pregătirea, şi se susţine în faţa unei comisii de specialişti propuse de instituţiile de învăţământ superior publice acreditate care au facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie, cu avizul colegiilor profesionale şi numite prin ordin al ministrului sănătăţii.
(4)
La examen se pot prezenta doar medicii, medicii dentişti sau farmaciştii care au efectuat integral programul de pregătire şi au obţinut diploma eliberată de instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie.
(5)
Prin excepţie de la prevederile alin. (4), la examen se pot prezenta şi rezidenţi aflaţi în ultimele 6 luni dinaintea finalizării integrale a pregătirii, pe baza propunerii coordonatorului sau directorului de program de rezidenţiat şi numai cu aprobarea ministrului sănătăţii, cu obligaţia finalizării de către aceştia a programului de pregătire.
(6)
Examenul poate fi susţinut în termen de maximum 5 ani de la data încheierii programului de pregătire.
(7)
După promovarea examenului, ministrul sănătăţii confirmă prin ordin titlul de medic specialist, de medic dentist specialist sau de farmacist specialist, după caz.
(8)
Metodologia desfăşurării probelor examenului pentru obţinerea titlului de medic, medic dentist şi, respectiv, farmacist specialist se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
Art. 151. -
(1)
Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) şi art. 15, se confirmă specialişti într-o specialitate medicală, medico-dentară sau farmaceutică nou-înfiinţată, cadrele didactice universitare titulare în instituţiile de învăţământ superior cu profil medical, medico-dentar şi farmaceutic uman, care la data înfiinţării noii specialităţi sunt încadrate la disciplinele corespondente acesteia sau la disciplinele care includ domeniul de formare al noii specialităţi şi sunt confirmate prin ordin al ministrului sănătăţii, specialişti sau primari într-o altă specialitate.
(2)
Confirmarea titlului de medic specialist, medic dentist specialist sau de farmacist specialist, după caz, în specialitatea nou-înfiinţată se face nominal, prin ordin al ministrului sănătăţii, la cererea cadrelor didactice universitare prevăzute la alin. (1).
Art. 152. -
(1)
Se confirmă în gradul de medic primar, medic dentist primar sau farmacist primar, după caz, în specialitatea nou-înfiinţată, profesorii universitari, conferenţiarii universitari şi lectorii/şefii de lucrări titulari la data înfiinţării noii specialităţi în instituţiile de învăţământ superior cu profil medical, medicodentar şi farmaceutic uman şi care au dobândit titlul de specialist în noua specialitate înfiinţată în condiţiile prevăzute la art. 151.
(2)
Confirmarea în gradul de primar în specialitatea nouînfiinţată se face nominal, prin ordin al ministrului sănătăţii, la cererea cadrelor didactice universitare prevăzute la alin. (1).
Art. 153. -
Cadrele didactice universitare care au beneficiat de prevederile art. 151 şi 152 la înfiinţarea unei noi specialităţi medicale, medico-dentare sau farmaceutice obţin titlul de specialist într-o altă specialitate nou-înfiinţată numai potrivit prevederilor art. 19 şi se pot prezenta la examenul pentru obţinerea gradului de primar în această specialitate, după îndeplinirea condiţiei de vechime ca specialist prevăzută în anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.470/2011 pentru aprobarea criteriilor privind angajarea şi promovarea în funcţii, grade şi trepte profesionale a personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar.
SECŢIUNEA a 2-a
Rezidenţiatul pe locuri
Art. 16.
-
(1)
Admiterea în rezidenţiatul pe locuri se face prin concurs naţional organizat de Ministerul Sănătăţii la nivelul instituţiilor de învăţământ superior medical cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, în sesiune unică, în trimestrul IV al fiecărui an.
(2)
Concursul se organizează pe domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
(3)
Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care promovează concursul organizat pentru rezidenţiatul pe locuri şi aleg loc în specialitate sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, devenind rezidenţi în specialitatea respectivă, cu pregătire în centrul universitar ales.
Art. 17.
-
(1)
Rezidenţiatul pe locuri se organizează pentru un număr de locuri în acord cu necesităţile din teritoriu.
(2)
Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii confirmaţi în rezidenţiat încheie un contract individual de muncă pe perioadă determinată, egală cu durata rezidenţiatului în specialitatea aleasă, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidenţiat.
SECŢIUNEA a 3-a
Rezidenţiatul pe post
Art. 18.
-
(1)
Rezidenţiatul pe post se organizează în trimestrul IV al fiecărui an, în funcţie de numărul de posturi solicitate de unităţile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii, precum şi de ministerele cu reţea sanitară proprie în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.
(2)
Rezidenţiatul pe post se poate organiza numai pentru unităţi sanitare publice din zone deficitare din punctul de vedere al asigurării asistenţei medicale. Pentru reşedinţa de judeţ se nominalizează numai specialităţile şi unităţile sanitare care funcţionează cu 75% sau mai puţin din numărul de personal normat pe locuri de muncă în unitatea sanitară respectivă, stabilit pentru medici, medici dentişti sau farmacişti. Pentru celelalte unităţi din judeţ se nominalizează numai specialităţile şi unităţile sanitare care funcţionează cu 75% sau mai puţin din numărul de personal normat pe locurile de muncă din localitatea respectivă, stabilit pentru medici, medici dentişti sau farmacişti.
(3)
Unităţile şi specialităţile pentru care se organizează rezidenţiat pe post se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătăţii.
(4)
Pentru spitalele clinice cu secţii clinice universitare, institute sau centre medicale clinice, precum şi pentru spitalele regionale nu se organizează rezidenţiat pe post.
(5)
Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (4), se poate organiza rezidenţiat pe post pentru specialităţile deficitare, care sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.
(6)
Rezidenţii care ocupă prin concurs posturile pentru care se organizează rezidenţiat în condiţiile prevăzute la alin. (1) - (3) încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respectiv, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(7)
Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care promovează concursul de rezidenţiat pe post încheie un contract individual de muncă cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respectiv, înainte de începerea pregătirii în rezidenţiat. Prin acest contract se prevede obligaţia de a lucra la unitatea sanitară publică cu care a încheiat contractul individual de muncă un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat.
(8)
Obligaţia prevăzută la alin. (7) se stabileşte prin act adiţional la contractul individual de muncă, în temeiul prevederilor art. 193 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a obligaţiei asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidenţiat, precum şi la restituirea primei de instalare, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adiţional la contractul individual de muncă.
(9)
Prevederile alin. (7) nu se aplică în cazul în care prin reorganizare este desfiinţată unitatea sanitară în care se află postul în care este confirmat ca rezident.
(10)
Prevederile alin. (7) se aplică şi în cazul restructurării unităţilor sanitare prin reducerea numărului de posturi.
Art. 181. -
(1)
Prin excepţie de la prevederile art. 16 şi 18, în cazul în care la finele repartiţiei candidaţilor promovaţi la concursul de rezidenţiat rămân locuri/posturi de rezident neocupate, Ministerul Sănătăţii poate organiza redistribuirea, la cerere, a candidaţilor care la concursul de rezidenţiat din sesiunea precedentă au fost declaraţi respinşi, deşi au obţinut punctajul minim de promovare stabilit de metodologia de concurs, aprobată prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale, dar s-au clasat în afara numărului de locuri/posturi publicat la concurs.
(2)
În situaţia în care în sesiunea anterioară nu există candidaţi cu punctaj de promovare sau după redistribuirea prevăzută la alin. (1) au mai rămas locuri/posturi neocupate, Ministerul Sănătăţii poate organiza, în primul semestru al anului următor, o sesiune extraordinară a concursului de rezidenţiat.
Art. 182. -
Redistribuirea prevăzută la art. 181 alin. (1) se face pe baza Metodologiei privind ocuparea prin redistribuire a locurilor/posturilor rămase libere la sesiunea de rezidenţiat pe anul universitar în curs, aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii, cu obligaţia respectării clasificării stabilite la concursul de rezidenţiat susţinut iniţial.
CAPITOLUL II
A doua specialitate
Art. 19.
-
(1)
Posesorii certificatului de specialist pot efectua pregătire pentru obţinerea celei de-a doua specialităţi în regim cu taxă, prin următoarele modalităţi:
a)
prin susţinerea unui nou concurs de rezidenţiat, cu respectarea prevederilor legale;
b)
prin înscrierea la programul de pregătire în a doua specialitate, pentru oricare dintre specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, conform facultăţii absolvite.
(2)
Cuantumul taxei se stabileşte prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării la propunerea Ministerului Sănătăţii şi se aplică în mod corespunzător ambelor modalităţi de obţinere a celei de-a doua specialităţi, prevăzute la alin. (1).
(3)
Dispoziţiile referitoare la Regulamentul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat, prevăzut la art. 10 alin. (2), se aplică în mod corespunzător ambelor modalităţi de obţinere a celei de-a doua specialităţi, prevăzute la alin. (1).
Art. 20.
-
(1)
Programul de pregătire în a doua specialitate se efectuează cu frecvenţă şi are durată totală, curriculum de pregătire şi barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice identice cu cele prevăzute pentru programul de pregătire prin rezidenţiat. Programul asigură acelaşi nivel şi aceeaşi calitate a pregătirii de specialitate ca şi programul de rezidenţiat în specialitatea respectivă.
(2)
Prin excepţie de la alin. (1), stagiile de pregătire efectuate în prima specialitate, similare ca durată şi conţinut, care se regăsesc în curriculumul de pregătire al celei de-a doua specialităţi, se echivalează. Echivalarea se face de către instituţiile de învăţământ superior care organizează pregătirea în rezidenţiat.
Art. 21.
-
Posesorii certificatului de specialist în specialităţi asimilate efectuează pregătire în specialitatea de asimilare, fără concurs de rezidenţiat şi fără taxă.
CAPITOLUL III
Drept de liberă practică
Art. 22.
-
(1)
Începând cu promoţia 2005 de absolvenţi licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, dobândirea dreptului de liberă practică se face după promovarea examenului de medic specialist.
(11)
Medicii din promoţia 2005 şi ulterioare care nu au fost confirmaţi medici rezidenţi beneficiază de competenţe limitate şi pot fi încadraţi în unităţi sanitare publice şi private, precum şi în cabinetele medicilor de familie, în funcţia de medic. Încadrarea şi salarizarea se fac în condiţiile legii.
(12)
Medicii cu competenţe limitate nu pot fi încadraţi în serviciile de ambulanţă şi nu pot intra în relaţie contractuală directă cu casele de asigurări de sănătate.
(13)
Activităţile medicului cu competenţe limitate se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Colegiul Medicilor din România şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
(2)
Medicii rezidenţi care nu finalizează stagiul de rezidenţiat în specialitatea obţinută prin concurs pot continua pregătirea în specialitatea medicină de familie. Prezentarea la examenul de medic specialist se face, după caz, la finele completării pregătirii în specialitatea medicină de familie sau după parcurgerea integrală a curriculumului de pregătire în această specialitate.
(3)
Medicii specialişti aflaţi în situaţie de reconversie profesională pot obţine certificatul de medic specialist în specialităţile: medicină de familie, sănătate publică şi management, epidemiologie sau igienă, după efectuarea unui stagiu de pregătire de minimum 6 luni în unităţi sanitare acreditate pentru pregătirea în rezidenţiat şi după promovarea examenului de medic specialist organizat de Ministerul Sănătăţii.
(4)
În vederea aplicării prevederilor alin. (3), Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor din România analizează în ce măsură formarea de medic specialist, precum şi experienţa profesională însuşită pot înlocui formarea prin rezidenţiat în specialităţile medicină de familie, sănătate publică şi management, epidemiologie sau igienă şi stabilesc durata stagiului de pregătire care urmează a fi efectuat.
(5)
Durata şi conţinutul pregătirii în specialităţile prevăzute la alin. (3) se stabilesc potrivit prevederilor art. 10 alin. (3). Prezentarea la examenul de medic specialist se aprobă de către Ministerul Sănătăţii.
Art. 221.
-
(1)
Medicii rezidenţi pot exercita activităţile medicale din domeniul specialităţii de confirmare cu respectarea limitelor de competenţă corespunzătoare nivelului de formare al anului de pregătire în care se află. Depăşirea limitelor de competenţă se sancţionează conform legii.
(2)
Limitele de competenţă corespunzătoare nivelului de formare al anului de pregătire pentru medicii rezidenţi se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, cu respectarea curriculumului de pregătire, la propunerea comisiilor de specialitate şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
(3)
Începând cu anul I de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi, la cerere, în linia de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul, cu excepţia liniei I de gardă, şi în afara programului normal de lucru. Activitatea rezidenţilor incluşi în linia de gardă se desfăşoară pe răspunderea şi sub supravegherea medicului titular de gardă.
(4)
Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi, la cerere, în linia I de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă prevăzute la alin. (2), sub supravegherea unui medic specialist sau primar care efectuează gardă la domiciliu şi care a fost desemnat în acest sens de către şeful de secţie.
(5)
Coordonatorul de rezidenţiat, respectiv directorul de program, precum şi îndrumătorul de rezidenţiat pot desemna medici rezidenţi titulari în linia de gardă, cu acordul scris al acestora, la solicitarea unităţii sanitare unde se efectuează garda în afara timpului normal de lucru.
(6)
Medicii rezidenţi care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizaţi pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 23.
-
Absolvenţii facultăţilor de medicină care au finalizat pregătirea în rezidenţiat, dar nu au promovat examenul de specialitate pot fi încadraţi cu contract individual de muncă în cabinete medicale individuale, sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică, beneficiind de încadrarea pe funcţia de medic şi de salarizarea corespunzătoare ultimului an de rezidenţiat, în funcţie de specialitatea în care au fost confirmaţi medici rezidenţi.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 24.
-
(1)
Absolvenţii facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie licenţiaţi anterior promoţiei 2005 dobândesc drept de liberă practică după finalizarea stagiaturii cu durată de un an.
(2)
Pe perioada stagiaturii, drepturile de personal pentru absolvenţii facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie licenţiaţi anterior promoţiei 2005 se suportă de la bugetul de stat.
(3)
Activitatea practică desfăşurată de medicii, medicii dentişti şi farmaciştii din promoţii anterioare anului 2005 în afara graniţelor României poate fi echivalată de Ministerul Sănătăţii cu stagiatura cu durată de un an, cu avizul, după caz, al Colegiului Medicilor din România, al Colegiul Medicilor Dentişti din România şi, respectiv, al Colegiului Farmaciştilor din România.
Art. 241.
-
În vederea desfăşurării activităţilor medicale specifice, medicii cu competenţe limitate, precum şi medicii rezidenţi care efectuează gărzi potrivit art. 221 încheie asigurare de răspundere civilă profesională, potrivit legii.
Art. 25.
-
Începând cu promoţia 2005, absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină dentară şi farmacie obţin dreptul de liberă practică odată cu dobândirea licenţei.
Art. 26.
-
(1)
Înscrierea la concursurile de rezidenţiat se poate face şi imediat după promovarea examenului de licenţă sau/şi înaintea finalizării anului de stagiatură, în vederea asigurării posibilităţii obţinerii specializărilor la vârste mai apropiate de tendinţele actuale ale standardelor internaţionale.
(2)
Absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie anterior promoţiei 2005, care devin rezidenţi în condiţiile prevăzute la alin. (1), dobândesc dreptul de liberă practică după un an de rezidenţiat, conform prevederilor legale anterioare.
Art. 27.
-
(1)
Pentru rezidenţii aflaţi în pregătire, forma rezidenţiat pe post, se menţine obligaţia prevăzută în actele adiţionale la contractele individuale de muncă, respectiv de a lucra la unitatea sanitară publică cu care au încheiat contractul individual de muncă cel puţin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat.
(2)
Rezidenţii pe post îşi desfăşoară şi finalizează pregătirea potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe.
Art. 28.
-
Specialiştii care au efectuat programul de pregătire prin rezidenţiat, forma pe post, pot obţine a doua specialitate după îndeplinirea condiţiei din actul adiţional încheiat la contractul de muncă.
Art. 29.
-
(1)
Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii cetăţeni ai unui alt stat decât statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene pot efectua specializare în rezidenţiat prin Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, cu respectarea prevederilor legale, în una dintre specialităţile prevăzute în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.
(2)
Specializarea se face cu respectarea duratei şi curriculumului de pregătire prevăzute pentru rezidenţiatul în specialitatea respectivă în România.
(3)
Examenul de specialitate se organizează de către Ministerul Sănătăţii, la sfârşitul specializării, cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru finalizarea rezidenţiatului, în sesiune comună.
Art. 30.
-
(1)
Dispoziţiile prezentei ordonanţe nu afectează drepturile câştigate de medici, medici dentişti şi farmacişti, potrivit legislaţiei anterioare.
(2)
Normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.
Art. 31.
-
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008.
Art. 32.
-
Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
| Contrasemnează: |
| Ministrul sănătăţii, |
| Ion Bazac |
| Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, |
| Marian Sârbu |
| Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării, |
| Ecaterina Andronescu |
| Ministrul finanţelor publice, |
| Gheorghe Pogea |
Bucureşti, 29 august 2009.
Nr. 18.